Buuuuuuun iiiiiiiiiiiii vinu' ghiurghiuliu

Dimineata mohorata de noiembrie. Imi trec repede in revista activitatile pe care le am de desfasurat si-mi amintesc brusc ca este ziua cand am stabilit cu un prieten, ca vom merge acasa la el, la tara, sa-mi dea niscaiva vin.

Il caut pe amicul meu. Bat in usa. Nici un semn. Insist. Degeaba. Ies din scara blocului si-i bat in geam. Acelasi rezultat. Trag concluzia ca a plecat singur acasa, la tara.

Ma hotarasc sa plec si eu. Pornesc masina, alimentez la prima statie si purced catre Calmatui, localitate alfata cam la 40 km distanta, in judetul vecin.

Odata ajuns nu-mi ramane decat sa-l caut. Pe el sau adresa. La rascrucea dintre doua strazi, doua femei purtau o discutie, probabil extrem de importanta. Opresc in dreptul lor.

- Buna ziua! Imi puteti spune pe unde locuieste Nelu Cojocaru?
- Buna, baiat! Cojocaru... cojocaru... facu una dintre femei, cautand raspuns in pamant.
- Nu e cojocar! Asa-l cheama! Cojocaru...
- Aaaaa!!!! Da, stiu. Uite sta chiar pe strada asta, la gardu' ala verde, pe stanga..

Multumesc, plec si ma opresc in dreptul primului gard verde. Incep sa strig la poarta. Iese o femeie in varsta.
- Sarut mana! Il caut pe Nelu Cojocaru.
Nu ma pofteste inauntru. Se concentreaza la maxim, cauta un punct vizual imaginar si murmura: "cojocaru... cojocaru.."
-Da, facu femeia, sta la coltul strazii..
- Niste femei m-au trimis incoace.
-Aaa, il cautati pe Nicu Cojocaru!
-Nicu?....
- Da' e mort...
- Nu bre, nu e mort! Sta la Tandarei... Nelu Cojocaru.
- Nelu... Nelu... Aaaa ! Poate-l cautati pe Ionel Cojocaru.
- Da ,bre. Ionel, Nelu, pe care-o fi.
- Da, da, da. Sta aici alaturi. Uite ca nu m-am gandit...

Strig la poarta lui Nelu. Isi face aparitia o batrana. II spun cine sunt si ce caut. Imi spune ca Nelu nu este acasa si ca n-a aparut. Putin bulversat ii explic motivul venirii mele in satul cu pricina si se ofera sa-mi dea ea vinul.
-Cat vin vreti sa luati?
- Pai Nelu a zis , cam 25 de litri de vin...
- Aveti bidoane?
-Nu, n-am.

Imi pune in bidoane de la ei. In timp ce batrana imi incarca bidoanele, batranul ma invita in casa si ma pofteste sa gust vinul. Refuz politicos invocand faptul ca sunt cu masina. Am facut conversatie, cateva poze prin ograda, dupa care am luat vinul , multumit , si am plecat.

In drum spre casa, la marginea padurii Chirana , niste poroambe-mi faceau cu ochiul. Am oprit masina-n parcare si m-am afundat un pic in padure spre a ma delecta cu delicioasele fructe de toamna ale padurii: poroambe, macese si gherghine. Dupa cateva poze si cateva inghitituri de fructe, mi-am continuat drumul catre casa.

Intru in oras. Intru pe strada. Observ un vecin in dreptul portii. Mai observ un lac in fata portii lui. Este genul de situatie in care nu iti poti permite sa faci prea multe calcule , ci doar sa actionezi. Trec cu masina, accelerez, vecinul face dus cu apa meteorica. Il observ in oglinda retrovizoare cum agita pumnii in aer si scotand sunete, care mie, din cauza motorului , imi pareau nearticulate.

Ajuns acasa, descarc vinul, si fiindu-mi foame, ma asez la masa. Imi torn intr-o cana vin proaspat capturat.Iau cateva inghitituri de mancare, duc cana de vin la gura si sorb... Un gust si miros ingrozitor de mucegai, imi invadeaza toate simturile, inclusiv vazul si pipaitul, impuscandu-mi in cap, in acelasi timp, apetitul.

Incerc sa-mi dau seama de ce mi se intampla mie asta... Sa fie blestemul vecinului?